De-a v-ați ascunselea

Fată, am văzut ghiocei, zambile mov, frezii la reducere și alte vegetale care te-ar fi încântat. 

Am văzut și o eșarfă cu buline pe care nu ai fi purtat-o la gât ca oamenii normali dar ai fi făcut-o bentiță, și-ar fi alunecat din păr iar și iar, până când ai fi decis s-o transformi în batistă de pus la sacou. 

Și tu nu purtai sacouri dar ai fi găsit un scop fiecărui cadou inutil.

Nu ți-am cumpărat nimic. 

Am trecut pe lângă ghiocei, zambile, chestii cu ”pentru mama”, plușuri; am trecut pe lângă cupluri, iubite, fiice, îndrăgosiți și bentițe colorate. 

Am trecut și pe lângă mame. N-am văzut nici o fată. Doar mame. Grăbite, târând câte-un plod cu fes, smucite, așteptând la semafor, tunse urât. Mame.

Îți spuneam ”fată” că arătai ca o fată, gesticulai ca o fată, îți pictai unghiile greșind pe la colțuri tot ca o fată. Mi-a rămas o sticluță cu lac sidefat, întărit, încă mai miroase ca mâna ta pe fruntea mea dimineața. Și ca prima zi de școală.

Fată, noi nu eram ca ei. Noi aveam 20 și 40 de ani și râdeam la desene animate ca la 6 ani, noi nu făceam ciorbă și felul doi ci ne îmbătam și comandam mâncare făcută de alții, băteam în țeavă cu morse dacă ne bătea vecinul în țeavă, desenam pe pereți și dădeam muzica prea tare și tu, fată, m-ai învățat cum să invit o fată la dans. Pe Scar tissue și pe Road Trippin'.

Tu nu știai să coși, nu știai să-mi faci senvișuri și mă tundeai strâmb.

Eu de la tine am învățat Minulescu, Red Hot Chili Peppers și de-a v-ați ascunselea.

Apoi am crescut, lucram mult. Vorbeam puțin. 

Tu încercai să îmbătrânești, eu eram mereu pe fugă.

 

Când ți-am adus penultima oară flori, ai bătut din palme, te-ai ridicat pe vârfuri și m-ai pupat pe frunte.

Când ți-am adus ultima oara flori, aveai deja prea multe.

Share on Facebook