Dacă eram fată,
nu scriam asta dar: am o problemă legată de pipi. Nu e o problemă medicală, nu
e o problemă recentă, nu e genul de chestie pe care o cauți pe net să vezi dacă
nu cumva ai cancer la vezică.
E o treabă care datează de la 4-5 ani, vârsta la
care m-am scăpat ultima dată pe mine, în pătuț, în somn, lângă colegul de grădiniță/cămin.
Și cumva pe colegul de grădiniță. Nu a fost singura dată când m-am scăpat pe
colegul, dar a fost singura dată când a fost convins că udeala nu-i
aparține.
Cred că l-am și opărit sau ceva.
A bătut
educatoarea la mine ca la delincvenții juvenili, după care i-a predat mamei
ștafeta.
Am stat la colț
cu mâinile sus, au râs copiii de mine, nu am mai fost lăsat sa mă joc cu lego,
nici să cânt “Deschide urechea bine”, nici să înghiontesc blondele în
drum spre baie.
Nimeni nu a mai împărțit pătuțul cu mine în timpul somnului
de prânz. Cred că dormeau câte trei în pătuț. Toată grupa mare am fost poreclit
Pompierul. Sau Pișlea.
Sau, cel mai grav, Pișlea-Pompierul.
De atunci fac
pipi preventiv. Dacă ies în oraș, fac
pipi; dacă invit lume la mine, fac pipi; dacă plec la serviciu, iar fac pipi. E
o primă grijă, o chestie fără de care nu se poate, pe care nu o uit, fac pipi
obsesiv compulsiv. Dacă uit să fac, mă întorc din stradă. Parcă trăiesc
constant o frică a dispariției budelor din întreaga lume.
Și nici nu pot să fac
pipi normal, în natură. În afară de mare, am făcut pipi în mare, în schimb,
trei zile am fost constipat. Dar asta e o altă problemă.
Cel mai grav e
când mă culc. Fac un pipi preventiv. Mă întorc în cameră. Mă așez cumsecade în
pat și realizez că a fost un pipi cam mic. Cobor din pat via budă. Aștept. Îmi
fuge somnul. Mă obsedează că am mâncat pepene sau am băut bere. Mă obsedează că
mă voi trezi să merg la baie. Mă foiesc circa 2 ore. Găsesc o poziție
confortabilă. Câinii care lătrau TARE au început un lătrat cu ecou. Simt că
adorm. Belesc brusc ochii.Vreau pipi. Și nu știu dacă e doar senzație pe creier
sau chiar tre` să merg. Mă apăs pe burtă. Nu e grav. Adorm.
Până și în vise
am problema asta. Eu nu am genul de coșmar cu mine blocat în toaletă. Eu am
coșmaruri cu toaleta blocată. Sau visez că mă ușurez în public, pe stradă, pe
mine, lângă colegi, pe colegi, că nu am timp să fac, că nu am voie să fac, că
am făcut în pat, că Pișlea-Pompierul, că mi-e rușine.
Din cauza asta
fac pipi des. Îmi dă un soi de siguranță, de putere, de încredere în mine.
Ar fi o lume mai
bună dacă nu ar exista grădinițe, vezici pline și pompieri.
