sâmbătă, 31 mai 2014

Her. Sau alt film de câcat





1.  Am o grasă în listă care comentează vesel la postări. Nu știu cum se face, dar ea sesizează insesizabilul - gen - de fiecare dată când scriu un câcat, ea vine cu virgula între câcat și restul frazei. Că eu uit pentru că mie nu-mi pasă. 

Și aici sar câteva isterizate: Cum adică să uiți virgula analfabet incult agramat aghiazmă moaște hristoși?!?

Și am ajuns la o concluzie. Toate grasele vor sesiza ceva absent: gen o virgulă, un spațiu, ceva ce nu le iese la socoteală, similar cu maioneza din șaormă. CUM ADICĂ NU MAI AVEȚI MAIONEZĂ? Gen - nu contează că textul e iubit/citit/înțeles de 400 de inși dacă lipsește o virgulă și ai o grasă care citește. Grasa nu e sătulă. CUM ADICĂ NU AI VIRGULĂ? (Mori de cancer, nu sunt la licență!) Și dă vina pe gramatica ta. Și îți atrage atenția. Ca și cum virgula aia absentă ar fi acel de toate din șaorma ei.

2. După ce s-a plâns, discutat, inflamat, zgâlțâit, recomandat, cumpărat rezerve de zewa pentru muc, lacrimi, pipicaca, fiecare femeie a avut o echipă de resuscitare în față la apartament, am văzut și eu Her. 

Her este un film irezistibil pentru femei. 
Her e un film extrem de sofisticat și de complex pentru oamenii fără imaginație, viață personală, oameni extrem de simpli pentru care dragostea contează, nutevoiuita și au profil comun.
Her este și genul de film cu care să te lauzi dacă vrei să fii neînțeles, profund și mai altfel decât pulimea. Merge dacă ești obez sau bețiv cronic. 

Sefe de dragoste care durează enorm și singura parte hazlie e aia cu pisica. 

După 3 ore am simțit că mi s-a virusat laptopul. Timp de 3 ore unul discută cu una virtuală și eu tot n-am înțeles de ce e atât de ieșit din comun. De exemplu, prima mea iubire a fost Tyrande din WOW.

Am cunoscut indivizi cu căsătorii imaginare pe fb. Am cunoscut indivizi care se masturbau pe filme imaginare cu căsătorii imaginare unde cineva își imagina imaginația virtuală a lu` unu.

De ce e atât de culeanu că ai văzut, înțeles și plâns la Her?
Ce acivment de reputație! Ce film de căcat!
Măcar a sporit producția de zewa.








Share on Facebook

Facebook

vineri, 16 mai 2014

De mahmureală




Sunt genul de bețiv recidivist -  beau grav la salariu, cam o dată sau de două ori pe lună, în funcție de buget, dispoziție și anturaj. Și se repetă.

A doua zi promit că nver gonna drikn again, cu jurăminte, dureri de cap, vomitat spasmodic și autodiagnostice pe net cu cancere și ciroze
Când sunt mahmur mă gândesc la moarte x 1000 față de când sunt treaz, fac testamente, și-mi imaginez suspinul fiecăruia dintre voi la groapă minus popă. Până a doua zi.

Această a doua zi e exact aceeași noapte cu beția, numai că e foarte dimineață, totul e gri în dungi și merg la cel mai apropiat fastfood unde vreau șaorma umplută cu pizza. Și cu de toate. Și îi promit până și tipului cu bască albă și șorț care-mi bagă detoatele în șaormă că nu o să mai beau.
Și nu mai beau până la următorul salariu, când o iau de la capăt. 
Beau cu eleganță, cu simplitate, cu stil. Vodcă. 
Plus două cisterne de pepsi twist ( important e să fii constant)
Doar când sunt beat sunt constant în dragoste, în aspirine, în amintiri și în muzica bună. Adică. Chiar sunt ordonat. 

Și mai sunt și automustrările și autolamentările. Da' astea măcar îs sincere la mine.

Întâi e un sms la beție că miros frumos salcâmii, tiramisu, karaoke, muzică franceză, topogan, tomograf, tolmchevy, tatu, tattoo, tirbușoane și-mi vine să mă-mpușc în cur. Zebre, cireșe și Gainsbourg.
De ce n-am răspuns, de ce n-am venit, de ce nu m-am dus, de ce n-am sunat la timp, de ce am ascuns, de ce te-am ascuns, de cine te-am ascuns, de ce ne-am ascuns și, mai ales, de ce am cumpărat macrou în ulei vegetal.
Și un inel pe preșul de la ușă.
Și piciorul tău pe bara din Bușteni, mai frumos ca la striptis pentru indivizi cu scleroză în plăci. Picior de top.
Și faptul că adormeam la grădiniță abia după ce mă pișam bine pe mine.
Și faptul că nu mai putem fuma iarbă pentru că avem programare la toate analizele posibile de sânge existente de la invenția hematologiei încoa.
Și că, în urma analizelor, s-ar putea să fim ghei cu cancere și malformații.
Și că de ce-mi plac femeile blonde, dacă tot reiese că-s gheu.
Că cea mai mișto dragoste făcută în viața mea a fost fără să fim împreună. Nici măcar certați. Nici măcar prieteni.
Nici măcar nimic.
Că mi-e bine să fiu un nimic, să-mi imaginez că ești nimic, să nu facem nimic.
Mi se strepezesc dinții de la din astea. Pentru mine s-a inventat Senzodyne. Și Oral B.
Tu te gândești la oral cu prostii. Și eu - la periuțe.

E nasoluț să fii mahmur și să și gândești.
Mahmureala cu gânduri multe trece. Și revine lunar.



Share on Facebook

Facebook

sâmbătă, 10 mai 2014

Indila e de câcat și alte povestiri


 
 

Urăsc din inimă genul ăla de adidași cu platformă și rog femeile care bagă copita în așa ceva să vină cu un banner de atenționare cu Ortopedie și traumatologie. Serios. Sunt de câcat. Ca și Indila. 
Cred că am rămas singurul de pe planeta asta care e deranjat sever de miorlăituri franțuzești cu ondulații tropicalo-orientale.
E ca un fel de râmă cu perucă pe care o doare la lingurică și bagă o dârdâială din aia cu videoclip dramatic și toată umanitatea plânge și râde, fredonează și covărează. 
Senzațional : cover Indila făcut de o fetiță de doar 2 ani! Covăr Indila făcut de fratele meu surdo-mut! Covăr Indila cântat în filipineză de o bunicuță ucraineancă protestatară! De necrezut! Un băiat de doar 42 de ani cântă Indila din coiul stâng! Like and Share!

Și mă mai enervează oamenii care folosesc zic sau am spus sau am zis sau orice chestie din asta la final de propoziție bășită. Apare de obicei când argumentezi un câcat foarte mare și trebuie să-l întregești. E ca un fel de moț al câcatului care arată cât de deștept și hazliu ești tu. Saaau, poate fi doar opinia perso anală de care ești foarte mândru dar nu vrei să jignești câcatul vecin.

De exemplu : Câcatul meu este foarte mare și deosebit de important, nu știu dacă se poate compara cu câcatul tău adolescenitn dar hai să folosim două olițe și măsurăm după. ZIC ȘI EU.

E o expresie inutilă, hibrid, plicticoasă și folosită atât de des și de atât de multă lume încât a ajuns previzibilă. Mie, cel puțin. Deja știu că dacă îmi scrie o anumită persoană sau mă comentez cu anumită persoană va folosi și zic-ul în final. Ca bășină. Deci. Vă rog eu frumos. Nu mai flatulați.

Și ca să închei pe un ton optimist:

Vești bune de dimineață!!!

O fostă de-a mea din preistorie care mă urâște până la infinit a fost mușcată de un pitbull.
Partea tristă- de fund. serios. Dureros și jenibil.
Partea amuzantă- mereu se plângea că are curul mare.

Nu-l mai are.

 :D


Share on Facebook

Facebook