sâmbătă, 4 ianuarie 2014

Revista Bravo - 1996






Prima pereche de țâțe am cunoscut-o în revista Bravo, pe la 12 ani și a fost cea mai excitantă chestie pe care am văzut-o, până la vârsta aia.
Mai văzusem  țâțe până atunci, dar niciodată nu m-am bucurat la ele.
Am văzut multe țâțe la plajă. Atârnau de femei care jucau macaua pe preșul de plajă, jumătăți de țâțe bronzate care ieșeau printr-un sutien de baie ieftin, legat cu cordeluțe înodate după gât, țâțe mari, mici, niciodată la fel, turtite leneș în nisip, plutitoare vesel în apă, zburlite impozant la coada de lângă bazin unde era grătarul cu mici la 1 leu și dozatorul de bere. 
Erau țâțe banale, țâțe uniformă, toate femeile le aveau la ele, neinteresante pentru mine - copil.
 
Mai erau și țâțele bunicii, un loc mare și cald, îmbrăcat cu bluză de lână și sarafan albastru, pe care-mi sprijineam capul când mă durea vreo măsea, un fel de cuibar moale cu povești, lacrimi, algocalmin și ”las’ că trece”.

Mă rușinam la țâțele vară-mii când povestea că au început să crească, la țâțele mamei când se schimba după serviciu, la țâțele mici și vesele ale fetelor din fața blocului, țâțe în libertate, sărind coarda sau alergate de băieți până intrau în piua.

Pe la 12 ani am auzit discuții cu și despre țâțe, am fost întrebat dacă am atins sau strâns vreo una, am auzit laude cu țâțe atinse și pipăite pe fugă la o aniversare de 14 ani, la bazin sau în tronson, țâțele sorei mai mari spionate pe gaura cheii sau țâțe speriate la duș, când băieții de 14 ani fac primele glume.


Eu m-am îndrăgostit de o pereche necunoscută de țâțe. 
Erau pe o fată blondă, în revista colegei de bancă și erau încadrate de articole cu menstruații la fete și vise umede la băieți. 
Fata blondă care purta țâțele se numea Erika, era nemțoaică și mi s-a părut cea mai frumoasă fată goală pe care o văzusem. Avea părul frumos, un pierce mic langă buză și nu zâmbea tâmp. Stătea ca o sirenă pe pagina aia și purta o brățară de scoici pe una din glezne. Și strălucea toată, așa goală cum era, strălucea mai ceva ca posterul din mijlocul revistei.

Am aflat că țâțele interesante se numesc masculin sâni, că nu e o problemă dacă sunt prea mici sau prea mari, că e aiurea să le complimentezi în public și, oricât de mult ți-ar plăcea, nu folosi sintagma ”Ce bine îți stau țâțele azi”. 
Tot din revistă am aflat că e aiurea să li te adresezi cu țâțe, că nu ești cioban.


Revista ajungea la mine, pasată din mână în mână pe sub bancă, neapărat în timpul orelor. 
Avea o copertă veselă cu moaca lui cutare star și conținea titluri mici și coloane înghesuite cu cuvintele sexy, exploziv, concerte, noutăți, scandal. 
Citeam în treacăt interviuri cu Fred de la Limp Bizkit, povești cu ăia din Dosarele X, chestii cu Spice Girls care s-au certat și de ce, treburi cu trupe românești și versuri în engleză, traduse stupid în română. 
La mijloc avea un poster mare, lucios, care se negocia în clasă și trebuia desfăcut cu grijă pentru a fi lipit pe ușa de la dormitor. 
Toată veselia se termina cu rubrica educațional-sexuală și un forum cu întrebări și răspunsuri în care am aflat că e ok să ai coșuri. 

Piteam revista în atlasul de geografie și o citeam acasă, din scoarță-n scoarță, memorând chestii inutile și învățând versurile de la Smack my bitch up, care erau traduse ”Pocnește-mi cățaua”.


Nu știu dacă mi-e dor de sânii Erikăi sau de bucuria de a răsfoi ceva prostesc, în fiecare lună, pe ascuns. 

Poate e vârsta, poate că totul e prea la îndemână, poate că trebuia să mă nasc femeie și să am o vastă colecție de Bravo prăfuite, cu postere lipsă și colțuri intacte. 

Am Penthouse din `99 până în 2005. Dar nu se compară cu Erika.







Share on Facebook

Facebook

2 comentarii:

  1. Aia cu "îți stau țâțele bine azi" și "pocnește-mi cățaua" fac deliciul postării! Hustler nu ai?
    Caut un număr in care erau prezentate niste metode de masturbare foarte exotice. Absolut genial acel articol.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. hustler era concurenta. si playboy.
      acum ma simt vinovat cu loialitatea mea

      Ștergere