marți, 12 iunie 2012

Batic cu cruci



Am fantezii mai hardcore ca tine. E grav că am și fantezii în care vorbesc despre fanteziile mele.
De aia nu prea găsesc ce vreau.
Pentru că eu click și pe a treia pagină din Google în timp ce tu renunți.
Eu găsesc mereu oameni nemulțumiți care au aceleași fantezii ca și mine.

De aia sunt eu ghebos, sinistru și hazliu și mai misterios ca Atlantida.


Pentru că, atunci când găsesc filmul, îl exploatez până mă satur. De asta sunt eu constant.
Sunt constant în dragoste și în pâinea feliată.

Se întâmplă și zilele fără căutări pe net, dragoste și pâine feliată.

Prietenii vecinilor mei sunt constanți în a-mi confunda soneria cu aprinsul luminii pe palier. Sunt sunat des și devreme. Sau des și târziu. E un sistem pe care îl preiau, în ani, unul de la altul. Sau e apartamentul meu construit în drum.
Uneori le spun chestii hidoase și urate. Alteori, chestii hidos de urâte.
Am încercat să le lămuresc nelămuririle, așa cum am făcut și în dragoste. Spunând chestii multe, urâte și inutile.
Mă enervează că nu am bec constant la mine pe palier.

P.S.

Azi am văzut o bătrânică parkinsonică, mirosind a boli demodate din '46, cu mâna întinsă și insistentă în tremurat.

Armament 1: carton creativ, cleios-siropos, cu rugăciuni.
Armament 2: o icoană mai cleios-lipicioasă ca alea de pe pieptul mortului.
Armament 3: batic hazliu cu cruci.
Lumea aruncă cu monezi fără obligații. Plăcere pură. Pac, cling, pac, cling. Bani gratis, insultând corneea.

Era constantă ca și mine, gheboasă ca și mine, cu un venit constant și plăcut sinistră.
Îmi trebuie să plec în Germania și batic cu cruci.
Îmi place să scriu despre mine cu batic.
Share on Facebook

Facebook

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu